Dacă ne gândim la ceea ce înseamnă spirit şi civilizaţie germană în judeţul nostru, ne gândim la zona de sud a judeţului Mureş, la zona cuprinsă între cele două Târnave.
Pe lângă Sighişoara şi împrejurimile sale, prezenţa germană este simţitoare şi în jurul oraşului Târnaveni, fapt demonstrat astăzi prin biserici mari fortificate, prin sate mândre, aliniate parcă milimetric după o reţea stradală perfectă. Toate acestea rămân mărturie prezenţei unei populaţii germane, a saşilor ardeleni.
Veniţi în secolele XII-XIII, ad rentiam coronam, pentru apărarea graniţelor de sud ale Transilvaniei şi pentru dezvoltarea economică a zonei, saşii au format ceea ce s-a numit Pământul Crăiesc, o întindere de pământ de la Orăştie până la Drăuşeni, care s-a bucurat de o mare autonomie. Practic saşii erau obligaţi să participe la luptele purtate de regele Ungariei cu un număr de oşteni şi de asemenea să-i plătească acestuia un impozit. Acest lucru a dus la prosperitate economică şi s-au putut dezvolta artele până la nivelul celei mai mici comunităţi săseşti.
Găsim în această zonă în plin Ev Mediu lucruri pentru care noi milităm adică egalitate de drepturi, egalitate de şansă, liberă concurenţă, dreptul de a alege şi a fi ales. A fost o regiune în care nu au existat feudali şi iobagi, toţi locuitorii fiind oameni liberi. Ceea ce îi deosebea era, ca şi azi, doar averea.
Din păcate, saşii ardeleni reprezintă o minoritate mică, o comunitate de diasporă în propria lor ţară. Majoritatea sunt azi în Germania, ceea ce le-a rămas aici sunt doar elemente de civilizaţie şi arhitectură. Cel mai impunător exemplu de arhitectură germană este Sighişoara. În acest municipiu de pe Târnava Mare există azi cel mai bine păstrat complex arhitectonic urban din România- Cetatea. Aceasta ne oferă prin turnuri, ziduri, biserici şi locuinţe, o imagine completă asupra acestui efort const