Lucrările la Canalul Dunăre-Bucureşti, abandonate în 1989, ar urma să înceapă în cel mult un an şi jumătate şi se estimează că vor dura trei ani. Sursa: Rompres
1 /.
Viitoarea cale navigabilă de 73 de kilometri, care va lega Bucureştiul de Olteniţa, intră, odată cu trecerea ei de la Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile (CNACN) la Ministerul Transporturilor (MT), în faza de evaluare. Asta înseamnă că, cel târziu în 2013, Capitala va beneficia şi de două porturi, după cum precizează secretarul de stat în MT Antonel Tănase. Costurile totale sunt evaluate la peste o jumătate de miliard de euro, dar atât oficialii guvernamentali, cât şi cei din mediul de afaceri consideră că beneficiile aşteptate vor fi pe măsură.
Joburi multe şi comune neinundate
Mii de locuri de muncă, transport ieftin, irigaţii, curent electric, eliminarea pericolului de inundaţii, toate aceste avantaje sunt aşteptate când Canalul Dunăre-Bucureşti va fi funcţional, indică analizele şi studiile făcute de experţi în construcţii şi economişti. „Dacă între anii 1986-1989 au lucrat peste 15.000 de oameni la acest Canal, acum ar fi necesari 7.000-8.000, pentru a-l finaliza în doar trei ani, în condiţiile în care se folosesc utilaje de construcţii de ultimă oră“, apreciază inginerul Chiriac Avădanei de la Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA), fost şef de lucrări la Canal.
Pe de altă parte, vor fi scoase de sub efectul inundaţiilor aproximativ 30.000 de hectare de teren agricol şi 11 localităţi cu peste 6.250 de gospodării. Totodată, nodurile hidrologice nu au doar ecluze, ci şi minihidrocentrale, care ar genera aproximativ 75 GWh/an, energie care ar putea alimentata zeci de localităţi. „În ceea ce priveşte irigaţiile, apa acumulată ar putea asigura necesarul pentru peste 150.000 de hectare de teren arabil
