„Dotările“ tehnologice ale studenţilor s-au îmbunătăţit spectaculos în ultimii 15-20 de ani. Sursa: Northfoto
Introduci în calculatorul cu procesor x386 discheta de 1,5 inch, după ce ai intrat în sistemul de operare Windows 3.11. Accesezi discheta şi, după cârâiturile de rigoare, poţi deschide fişierul la care ai început să lucrezi cu o zi înainte. La sfârşit, salvezi din nou, iar pentru asta trebuie să aştepţi destul de mult timp. Dai comanda de imprimare şi iarăşi trebuie să aştepţi, pentru că imprimanta este cam înceată. Imediat ce termini, vibraţia pagerului te anunţă că ai primit un mesaj nou. Ai de dat un telefon, aşa că trebuie să cauţi un telefon public undeva la parter.
Această scenă le este familiară celor care au fost studenţi prin anii ’90. Tehnologia de atunci nu însemna mare lucru şi nu orice facultate îşi permitea să cumpere calculatoare, consumabile şi imprimante. Dacă aveai însă la dispoziţie aceste aparate, trebuia să treci printr-o mică sesiune de training, pentru a te familiariza cu ele.
Astăzi, atmosfera din universităţ i este cu totul schimbată. Nu cred că există vreun student fără un telefon mobil, un player MP3 şi chiar un laptop. Învăţăcelul hi-tech face parte din peisaj în străinătate, iar în România se impune tot mai mult. Care sunt cele mai folosite aparate de către studenţii români?
Orarul, fotografiat cu telefonul
Celularul este nelipsit din buzunarul tinerilor înscrişi la facultate. Numai pentru unii, mobilul este un aparat triband, cu HSDPA, capacitate 3G şi ecran senzitiv.
Pentru majoritatea, este un telefon simplu. „Telefonul personal - Nokia 6021 - şi cel de serviciu - Samsung SGH - sunt singurele aparate pe care le am la mine. Pentru studenţii care au un job e util să comunice cu profesorii prin telefon“, a spus Aurelia Nacu, masterandă la ASE. „La şcoală
