Bună ideea unei Alei a Succeselor în Parcul Herăstrău. Păcat că realizarea este şchioapă. Sunt înşirate numele medaliaţilor de la Beijing, indiferent că au câştigat aur, argint sau Bună ideea unei Alei a Succeselor în Parcul Herăstrău. Păcat că realizarea este şchioapă. Sunt înşirate numele medaliaţilor de la Beijing, indiferent că au câştigat aur, argint sau bronz, dar lipsesc marii campioni ai altor Olimpiade.
Primul aur ni l-a adus, în 1952, puşcaşul Iosif Sîrbu, precursorul altor campioni la tir: Ştefan Petrescu (1956), Ion Dumitrescu (1960), Corneliu Ion (1980), Sorin Babii (1988).
În 1956, canoistul Leon Rotman, cu dubla sa de aur, a deschis „apele” pentru Ivan Patzaichin (1972 şi 1980) sau Vasile Dâba (1976).
La atletism au fost „şaizecistele” Iolanda Balaş (1960 şi 1964), Mihaela Peneş (1964), Lia Manoliu şi Viorica Viscopoleanu (1968), apoi „optzecistele” Anişoara Cuşmir, Maricica Puică, Doina Melinte (1984) şi Paula Ivan (1988), iar în 2000 - Gabriela Szabo.
Prin Nadia Comăneci (triplă de aur în 1976, dublă în 1980) a explodat şcoala noastră de gimnastică. Noile „Nadii” s-au numit Ecaterina Szabo (1984) - de 3 ori aur, Daniela Silivaş (1988) - 3, Lavinia Miloşovici (1992) - 2, Simona Amânar (1996 şi 2000), Cătălina Ponor (2004) - 2.
Anul 1980 a propulsat România în elita altui sport: canotajul. Triumful Sandei Toma a fost urmat de cel puţin o medalie de aur la fiecare Olimpiadă: 1984 (6) – 1988 (1) – 1992 (2) – 1996 (2) – 2000 (3) – 2004 (3) – 2008 (1). A fost „era Elisabeta Lipă”.
Mari victorii ne-au adus şi luptele greco-romane, prin Gheorghe Berceanu şi Nicolae Martinescu (1972), Ştefan Rusu (1980), Ion Draica (1984), sau cele libere, prin Vasile Andrei (1984) şi Vasile Puşcaşu (1988).
În vremea din urmă, românii au descoperit gustul victoriei şi la scr