In epoca orgilor electronice si a statiilor de amplificare, batrinii lautari sint pe duca. Greu mai gasesti astazi un taraf autentic, cu tambal, acordeon, vioara, cobza, contrabas si nai, instrumente care, mingiiate de degetele unor oameni talentati, sa-ti dezmierde auzul cu melodii din vremuri de demult, dulci ca mierea si amarui ca pelinul, cum e vinul vechi, din vita domneasca. Braila, renumita cindva pentru cintecele ei traditionale, nu mai are, la ora actuala, un taraf sau, mai corect spus, o orchestra folclorica. Muzicanti buni inca mai sint, dar toti se pling ca autoritatile nu se implica in reinfiintarea unei orchestre reprezentative pentru municipiu si judet. Lautari cu traditie in meserie din tata in fiu isi doresc un taraf patronat de autoritatile locale, care sa ii scoata in spectacole in fata publicului brailean. "Politicienii, primarul, presedintele Consiliului Judetean sa ne ajute, nu pentru bani, ca bani ne scoatem, multumim lui Dumnezeu, de la nunti si cintari pentru oameni bogati, ci pentru ca orasul asta sa aiba o orchestra, asa cum era odata", spun muzicantii. I-am intrebat de ce nu iau ei initiativa, pe propria cheltuiala si ne-au raspuns ca se pricep doar la cintat, n-au talent organizatoric. "Una e sa cinti cu formatia ta la nunti, alta e sa tii o orchestra pentru spectacole. Daca nu se baga politicienii, nu are cine sa faca asa ceva". Politicienii s-ar "baga", dar treaba nu e chiar simpla. Consiliul Judetean cauta, prin Centrul de Creatie, "o formula legala pentru infiintarea unei orchestre". Cind o va gasi, ramine de vazut.
Solistul
Gore Belanschi vine din neam de muzicanti. Ai lui au cintat la de toate, vioara, acordeon, voce, dar pe el nu prea l-au atras instrumentele. Asa ca s-a facut solist de "folclor, muzica de petrecere si muzica usoara, de estrada", dupa cum se caracterizeaza. Manelele nu
