După aprobarea Planului de salvare de 700 de miliarde de dolari de autorităţile americane, toată atenţia lumii s-a mutat în Europa, unde replicile cutremurului financiar din SUA au lovit cu violenţă, iar problemele se acutizează.
După aprobarea Planului de salvare de 700 de miliarde de dolari de autorităţile americane, toată atenţia lumii s-a mutat în Europa, unde replicile cutremurului financiar din SUA au lovit cu violenţă, iar problemele se acutizează.
"Liderii europeni oferă vorbe dar nu şi acţiune împotriva crizei" titrează Forbes, după ce la summitul dintre Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia, conducătorii s-au dezis de înfiinţarea fondului de 300 de miliarde de euro pentru ajutorarea sectorului financiar cu probleme. Însuşi Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, ţara care venise cu propunerea, a negat că ar fi dorit existenţa acestui fond, plan care din start a fost respins de Germania. Nemţii doreau acţionarea în funcţie de caz, iar ideea fondului de 300 de miliarde de euro a fost respinsă atât de Jean Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), cât şi de Jean Claude Junker, şeful Eurogroup, organizaţia miniştrilor de finanţe din zona euro. În schimb, constituirea sa era susţinută de Olanda.
Deficitul nu e o problemă Cei patru lideri au mai spus că regulile UE ca deficitul să nu depăşească 3% din produsul intern brut (PIB) prevăd ca circumstanţele excepţionale să fie luate în calcul la aplicare, iar acum acestea există din cauza crizei. Precizarea a fost făcută deoarece statele vestice ar putea trece de limita de 3% în cazul deficitului din cauza naţionalizărilor de bănci sau chiar din cauza înrăutăţirii situaţiei economice. Angela Merkel, cancelarul german, a mai trimis o săgeată către SUA declarând că cei care au cauzat criza trebuie să ajute la rezolvarea ei. Gordon Brown, pre
