Presedintele UBS Peter Kurer va castiga in acest an mai putin de zece milioane de franci elvetieni (8,8 milioane de dolari), fata de salariul de 26 milioane de franci incasat de predecesorul sau, Marcel Ospel, care s-a retras din functie in urma crizei creditelor ipotecare. Grupul elvetian UBS, una dintre cele mai mari banci de investitii din lume, se confrunta incepand cu anul 2007 cu mari probleme legate de devalorizarea acuta a activelor si creantelor pe segmentul creditelor ipotecare. In urma pierderilor consemnate de banca, Marcel Ospel s-a retras anul trecut din functia de presedinte. Situatia financiara precara a grupului a condus la concedierea a peste 6.000 de angajati numai in acest an, pentru a reduce semnificativ cheltuielile si a pastra compania in stare de solventa. In aceste conditii, fondul de salarii a fost redus semnificativ. "Nu imi cunosc inca salariul, deoarece bonusurile depind de performanta. Insa voi castiga, cu siguranta, sub 10 milioane de franci", a declarat Kurer pentru ziarul Sonntag. Totusi, Kurer considera ca UBS va acorda "bonusuri semnificative" in acest an, insa a precizat ca angajatii stiu ca fondul total de bonusuri va fi inevitabil mai mic. Intr-un interviu separat, publicat duminica, oficialul grupului elvetian a declarat ca salariile anuale de peste 10 milioane de franci sunt inca posibile. "UBS nu va introduce un plafon, insa cei din functii de conducere vor castiga mult mai putin decat inaintea crizei", a aratat Kurer.
Presedintele UBS Peter Kurer va castiga in acest an mai putin de zece milioane de franci elvetieni (8,8 milioane de dolari), fata de salariul de 26 milioane de franci incasat de predecesorul sau, Marcel Ospel, care s-a retras din functie in urma crizei creditelor ipotecare. Grupul elvetian UBS, una dintre cele mai mari banci de investitii din lume, se confrunta incepand cu anul 2007 cu mari probl
