Acesta este singurul material de construcţii care în statistici înregistrează o scădere a vânzărilor de circa 4%. În structura unei case lemnul are o pondere din ce în ce mai redusă, ca urmare a invaziei unor materiale mai eficiente şi a creşterii regimului de înălţime a clădirilor. Cofrajele din lemn au devenit o raritate, fiind preferate cele din metal sau din plastic. În schimb, creşte numărul caselor construite în totalitate din acest material.
Timpi de execuţie de două ori mai mici, o izolaţie superioară şi economii de preţ de circa 30%. Acestea sunt atuurile prin care casele pe structuri de lemn atacă piaţa de locuinţe din România. Chiar dacă multe companii s-au avântat pe această piaţă, valoarea ei ajunge la circa 20 milioane de euro. Firmele mai mari bifează greu 20 de imobile noi pe an, iar valoarea pieţei avansează cu doar 20% chiar dacă este în stadiu incipient.
Arpad Berge, administratorul unei companii din domeniu, crede că de anul viitor creşterile vor fi ceva mai substanţiale. Această estimare i-a determinat să realizeze şi o schimbare a mixului de distribuţie, exporturile egalând pentru prima dată produsele destinate pieţei interne. Factorii care îi susţin afirmaţiile ţin de evoluţiile preţului materialelor de construcţie clasice. Oţelul beton şi cimentul au dat bătăi de cap constructorilor, în timp ce lemnul, în ciuda unei creşteri de preţ anuale de 20%, a oferit o mai mare stabilitate.
A trecut vremea temerarilor
Reprezentanţii companiilor din acest sector precizează că evoluţia caselor din lemn, prezenţe fireşti pe continentul american, a fost frânată de o serie de reţineri ale românilor faţă de acest tip de locuinţe. Vasile Biber, referent economic Mobinstal Iaşi, spune că mulţi le confundau cu nişte cabane de munte, proiecte de altfel mai puţin rentabile pentru aceste companii ca urmare a
