Aproximativ 1,5 milioane de persoane pariază lunar în România şi se poate vorbi deja despre o dependenţă de jocuri de noroc în ţara noastră. Pe plan internaţional, 6% dintre locuitorii Globului au pus cel puţin un pariu în viaţă, iar românii par a fi în topul împătimiţilor de jocuri de noroc. Deşi nu mizează sume foarte mari, jucătorii autohtoni o fac cu regularitate. Dar mai ales cu realism, spun specialiştii. Pariorii români nu se "aruncă" decât atunci când sunt deplin informaţi, ceea ce le asigură o rată însemnată a câştigurilor. Psihologii avertizează însă asupra aspectelor mai puţin vizibile. Dependenţa pândeşte la colţ!

Totul în condiţiile în care în România nu există campanii de informare în ceea ce priveşte pericolul la care se expun pariorii.

Jocurile de noroc, între plăcere şi drog

Referindu-se strict la pariurile sportive, Daniel Smeadă, PR manager al agenţiei de pariuri Astra Sport Bets, consideră că acest sector al jocurilor de noroc nu creează dependenţă, doarece între momentul în care este plasat pariul şi momentul de validare sau invalidare a acestuia există un interval de timp destul de mare.

O părere contrazisă însă categoric de Eugen Hriscu, psihiatrul specializat în adicţii consultat de EVZ. Potrivit acestuia, pariurile sportive, ca şi restul jocurilor de noroc, creează un tip de dependenţă asemănător celei de alcool sau droguri. "Este vorba de dependenţă comportamentală. Singura diferenţă e că nu depinzi de o substanţă, ci de un comportament", spune Hriscu, care tratează chiar în momentul de faţă un împătimit al pariurilor sportive.

Unde se termină activitatea de recreere şi unde începe dependenţa?

Eugen Hriscu: Dependenţa începe atunci când jucătorul începe să mintă, să se împrumute pentru a juca sau să îşi neglijeze material sau sentimental familia pentru a juca. Recreerea