Doi braşoveni au fost puşi să semneze împrumuturi bancare crezând că semnează ştate de plată. Ceauşu Aurel, 51 de ani, din Braşov, a venit în Italia în anul 2001 cu speranţa unui trai mai liniştit, deşi ar fi putut să se gândească la pensie. La distanţă de şapte ani, liniştea e încă departe. Are datorii la bancă de aproape o sută de mii de euro, doar pentru că a muncit pentru nişte patroni necinstiţi. Într-o situaţie relativ similară se află şi Cîineanu Nicu (47 de ani), tot din Braşov.
Ceauşu s-a angajat la firma Cris-Sam în anul 2005. În nici trei ani de muncă a reuşit să acumuleze o sumă impresionantă de datorii, de cinci ori mai mult decât ar fi trebuit să câştige. Asta pentru că în firma la care lucra, la sfârşitul lunii, fără să-şi dea seama, îşi punea semnătura pe ceea ce el credea că este statul de plată.
Patronul le arăta angajaţilor mai multe hârtii suprapuse cărora le ridica pe rând doar un colţ pentru a le semna. Astfel angajatul semna şi zece hârtii odată. Li se spunea că semnează pentru salariu, pentru ore suplimentare şi alte lucruri banale.
Sub presiunea şefilor, uneori chiar ameninţaţi cu expulzarea, românii au semnat fără să ştie pentru înfiinţarea de firme pe numele lor sau pentru credite bancare de zeci de mii de euro. Firma încasa, de la stat, bani pentru concediile medicale ale angajaţilor, dar aceştia erau însuşiţi de patroni.
Păcăliţi şi concediaţi
La toate acestea se adaugă o concediere în bloc, fără motiv, iar banii de lichidare, “uitaţi”. Ceauşu a fost convins de patronii firmei să cumpere de la ei o garsonieră de 25 de metri pătraţi cu 82.000 de euro, “pentru ca totul să fie bine”, în condiţiile în care imobilul nu valorează mai mult de 20.000 de euro. Tot pe numele lui mai are acum un credit de 15.000 de euro.
