Câte decizii iei la locul de muncă? Dar, mai ales, cum le iei? Comunici uşor cu şeful? La fel de uşor cu toţi colegii? Întotdeauna sau numai în anumite situaţii? La toate aceste întrebări poţi afla răspunsul corect numai dacă descoperi cum gândeşti. La locul de muncă sau în viaţa de zi cu zi, interacţionăm cu tot felul de oameni. Cu unii ne înţelegem imediat, ba chiar ne simpatizăm din prima clipă. Sunt însă nenumărate situaţii în care relaţiile de colaborar

Câte decizii iei la locul de muncă? Dar, mai ales, cum le iei? Comunici uşor cu şeful? La fel de uşor cu toţi colegii? Întotdeauna sau numai în anumite situaţii? La toate aceste întrebări poţi afla răspunsul corect numai dacă descoperi cum gândeşti.

La locul de muncă sau în viaţa de zi cu zi, interacţionăm cu tot felul de oameni. Cu unii ne înţelegem imediat, ba chiar ne simpatizăm din prima clipă. Sunt însă nenumărate situaţii în care relaţiile de colaborare se derulează cu mari eforturi. Stai şi te întrebi cum este posibil ca unele persoane să ia decizii fără ezitare, în timp ce altele se hotărăsc greu, chiar şi într-o situaţie banală. Se concentrează pe fel şi fel de detalii şi nu te lasă în pace pånă nu înţeleg cum merg lucrurile. Situaţia devine şi mai complicată cånd apar şedinţele. Dacă şeful are obiceiul să analizeze excesiv tot ce se face sau nu se face în colectivul lui de lucru, şedinţa se poate transforma într-un veritabil exerciţiu de rezistenţă a nervilor. La fel de rău te poţi simţi şi dacă şeful se grăbeşte să tragă concluzii fără să examineze cu atenţie sau într-un mod obiectiv toţi factorii importanţi.

Observarea colegilor de birou poate fi o sursă de informaţii la fel de interesantă. Unii îşi planifică atent activitatea, în timp ce alţii nici nu stau pe gånduri pentru a acţiona. Unii sunt atenţi la reacţiile, sentimentele, emoţiile colegilor, pe cånd pe alţii ai impresia