Mari artişti români, ca Brâncuşi, Ressu sau Pallady, au şocat în epoca lor cu lucrări îndrăzneţe, considerate aproape pornografice. În anul 2008, arta reuşeşte încă să şocheze şi să creeze controverse. Sexul erect al lui Iuda şi harta României cu organ genital feminin au născut dezbateri aprinse. O parte a societăţii de astăzi îşi manifestă indignarea în preajma unor lucrări considerate mult prea explicite. Dar reprezentarea organelor sexuale în artă, copulaţia şi nuditatea nu sunt “maladii” ale artei contemporane, după cum apreciază criticii de artă.
Arta "necuviincioasă" are rădăcini solide în istorie. Camil Ressu, Theodor Pallady şi Nicolae Toni-tza au zdruncinat tabuurile cu lucrări curajoase, în care sunt prezentate acte sexuale sau înclinaţii spre plăceri trupeşti ale personajelor. Klimt, Courbet sau Dali au fost la rândul lor interzişi şi blamaţi.
Însuşi Constantin Brâncuşi a declanşat un scandal de proporţii cu lucrarea „Principesa X”, expusă pentru prima oară în 1920, la Salonul Independenţilor de la Paris. Considerată pornografică şi „o ofensă la adresa decenţei publice”, a fost ridicată de poliţie.
Picasso: „Uite un falus!”
La vederea sculpturii, Picasso ar fi exclamat: „Uite un falus!” Au existat multe alte reacţii asemănătoare, care l-au determinat pe Brâncuşi să-şi retragă opera. În ajutorul său au sărit câteva personalităţi ale vremii, care au înaintat o petiţie, condamnând încătuşarea artei prin cenzură şi recunoscând tranşant caracterul sexual al lucrării.
Protestul, numit “Pentru independenţa artei”, semnat de Marie Curie, Picasso, Picabia (un prieten apropiat artistului) sau Cocteau, a apărut în ziare. În 1925, Ion Vinea şi Marcel Iancu s-au încumetat să publice o fotografie cu „Principesa X”, gest care i-a trimis în arest, fiind puşi sub acuzaţia de „atentat la bunele moravur
