Ministrul justiţiei a avizat şi el sesizarea Avocatului Poporului în legătură cu o serie de prevederi ale Legii Agenţiei Naţionale de Integritate.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu a urmărit blocarea activităţii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), a precizat, ieri, preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu. Ea este contrazisă însă de adresa trimisă Avocatului Poporului, în care contestă drept neconstituţional un întreg articol din Legea ANI.

În cerere, şeful CSM notează: „Vă rugăm să luaţi act de faptul că solicitarea noastră vizează sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, numai în privinţ a dispoziţiilor referitoare la publicitatea declaraţiilor de avere şi de interese din Legea 144/2007 (Legea ANI), cu modificările şi completările ulterioare“. Tot ieri, Lidia Bărbulescu a precizat că toţi membrii CSM - incluzându-l aici şi pe ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu - au fost de acord cu acest demers, pe care l-au aprobat în şedinţa din 18 septembrie.

Ulterior însă, Predoiu şi-a schimbat poziţia, susţinând că sesizarea Consiliului nu ar fi oportună.

CSM, sesizat de un judecător militar

La baza demersului CSM şi, implicit, a scandalului iscat în urma acestuia stă, de fapt - potrivit informaţiilor afişate şi pe site-ul Consiliului -, sesizarea judecătorului militar Radu Stancu, de la Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti. Acesta a solicitat CSM un punct de vedere legat de faptul că Legea ANI conţine reglementări referitoare la publicitatea declaraţiilor de avere, găsite neconstituţionale în aprilie.

Atunci, Curtea Constituţională - sesizată de un grup de parlamentari - s-a pronunţat în legătură cu o serie de dispoziţii din Legea privind controlul averilor, care s-ar regăsi şi în Legea ANI.

Precedent folosit pentru blocarea Agenţiei de Int