Tot mai mulţi experţi din această regiune au migrat în zona de vest a UE sau în America de Nord. De la căderea comunismului, mii de specialişti au părăsit Europa de Est. Cauza: cercetarea a devenit Cenuşăreasă, iar salariile în domeniu, de-a dreptul ruşinoase. Statele din Est pierd astfel în mod dureros un know-how preţios. În Serbia, spre exemplu, cheltuielile pentru cercetare reprezentau în vremurile bune circa 1,3 la sută din PIB, aproape de cele ale unei ţări membre UE, în timp ce actualmente cota pentru cercetare a scăzut la o treime din media UE.

Nici nu este de mirare astfel că numărul de brevete înregistrate a scăzut şi el la o minimă istorică, scrie “Die Presse”. Universităţile din Serbia încearcă acum în mod conştient să devină atractive pentru străini, cu ajutorul unor programe UE, şi să-i aducă înapoi pe sârbii din diaspora.

Între timp, este creată o bancă de date a cercetătorilor sârbi care lucrează în exterior, o cale pe care a străbătut-o cu succes şi Austria acum cinci ani. În Serbia, în perioada Miloşevici, s-a format o reţea subterană denumită “Alternative Academic Education Network” (AAEN), sprijinită, printre altele, prin intermediul Pactului de stabilitate.

În acest fel, era sprijinit în special schimbul la nivel de tineri cercetători. Reţeaua respectivă există şi azi, doar că s-a transformat într-o organizaţie oficială, sub numele de “Center for Education Policy”, care a preluat şi o serie de sarcini internaţionale, precum cooperarea cu UNESCO.

În Albania au rămas doar bătrânii

Situaţia este însă extrem de dificilă în Albania, unde 40 la sută din cercetători au emigrat după 1990, jumătate din numărul universitarilor emigraţi fiind mai tineri de 40 de ani, două treimi din ei bărbaţi. Barbara Weitgruber, responsabilă pentru cooperare externă în cadrul Ministerului austriac al