Pe fondul creşterii incertitudinilor privind pieţele financiare, statul a decis să intre „în ring“ prin înfiinţarea unei instituţii financiare nebancare (IFN). De ce vrea statul să acorde credite în mod direct şi nu prin intermediul băncilor existente este o întrebare la care nu avem încă răspuns. Statul va fi acţionar unic doar în momentul înfiinţării noii instituţii şi speră să atragă ulterior în acţionariat şi alte instituţii financiare. IFN-ul cu pri

Pe fondul creşterii incertitudinilor privind pieţele financiare, statul a decis să intre „în ring“ prin înfiinţarea unei instituţii financiare nebancare (IFN). De ce vrea statul să acorde credite în mod direct şi nu prin intermediul băncilor existente este o întrebare la care nu avem încă răspuns.

Statul va fi acţionar unic doar în momentul înfiinţării noii instituţii şi speră să atragă ulterior în acţionariat şi alte instituţii financiare. IFN-ul cu pricina nu este o instituţie complet nouă, ci o reorganizare a mai vechii noastre cunoştinţe Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, adică FNGCIMM. În urma acestei reorganizări, instituţia va purta denumirea de „Fondul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii SA - IFN“. Pe scurt, FNIMM - IFN. Actul de naştere al FNIMM este HG nr. 1.113/2008, publicată în Monitorul Oficial din data de 29 septembrie 2008.

În mod paradoxal, deşi este vorba de o IFN, principalul obiect de activitate nu este creditarea, ci emiterea de garanţii, adică obiectul de activitate al fostului FNGCIMM. Denumirea completă este „emiterea de garanţii, contragarantarea garanţiilor, cu excepţia contragarantării propriilor garanţii, şi asumarea de angajamente pentru garantarea creditelor şi a altor instrumente de finanţare care pot fi obţinute de IMM, definite potrivit legii, de la bănci sau din alte surse“.

Aşa după cum reiese şi din