» La 15 km de Vaslui, intre doua dealuri, exista o mica livada de pruni ingrijita cu multa dragoste de doi oameni, sot si sotie.
» In urma cu 25 de ani, tehnicienii Rodica si Constantin Gavrilas au pus bazele acestei livezi.
» De ceva vreme prunele din livada familiei Gavrilas ajung pe mesele consumatorilor din Moscova si Sankt Petersburg, la mii de kilometri.
Am ajuns in livada gospodarita de sotii Gavrilas in jurul orei 9.00 dimineata. Rodica Gavrilas se recomanda drept "sufletul livezii". Ea este cea care urmareste in fiecare zi cum se desfasoara lucrarile in livada de 70 de hectare. "Sotul e cu partea mecanica, eu cu lucrarile, tot ce inseamna lucrari in livada", spune ea razand. Pe drumul care urca spre satul alaturat, Manjesti, trec doi oameni. Femeia se ridica de la masa, din cortul de scanduri improvizat la intrarea in livada, si striga la ei: "Hai, nu veniti azi la cules, ca va aduc mancare la pranz, mai faceti si un ban?". Cei doi, un barbat si o femeie, se gandesc. Pana la urma, intra pe poarta fermei si vin la cort. "Unde culegem? In galeata sau lada?" "Uitati aici sunt galeti cate vreti. Mergeti la ultima parcela, pe stanga. La pranz va aduc mancare calda." Culegatorii de prune se indreapta spre parcela indicata alene.
"Doamne, cat e de greu sa aduci oameni la munca. Pai noi le dam 1 leu pe galeata, plus doua mese pe zi. Nici asa nu gasim oameni. Sunt care strang, in medie, 40-50 de galeti pe zi, dar avem si o femeie care lucreaza in Spania si strange 120 de galeti pe zi. Va dati seama, se poate castiga", explica Rodica Gavrilas. Incetul cu incetul, discutia ajunge la subiecte delicate, cum ar fi vanzarea productiei sau mentinerea in exploatare a livezii. "Aici avem 70 de hectare de livada, pe care sunt foarte multe soiuri de prune.
Cele mai cerute pe piata externa sunt soiurile «Stanley» si «Van
