Capitala va ajunge, în 2009, la un nivel de dezvoltare economică superior mediei Uniunii Europene. Performanţa, fără precedent în istoria României, trebuie totuşi privită din mai multe unghiuri. Produsul intern brut pe cap de locuitor în Bucureşti, calculat conform metodei Purchasing Power Standards (PPS) a institutului de statistică al Uniunii Europene, va atinge, la sfårşitul acestui an, 96% din media UE. Luånd în calcul estimările Comisiei Naţionale de Prognoză �

Capitala va ajunge, în 2009, la un nivel de dezvoltare economică superior mediei Uniunii Europene. Performanţa, fără precedent în istoria României, trebuie totuşi privită din mai multe unghiuri.

Produsul intern brut pe cap de locuitor în Bucureşti, calculat conform metodei Purchasing Power Standards (PPS) a institutului de statistică al Uniunii Europene, va atinge, la sfårşitul acestui an, 96% din media UE. Luånd în calcul estimările Comisiei Naţionale de Prognoză şi Eurostat, acelaşi indicator va ajunge, în 2009, la 101%. Nu trebuie uitat, totuşi, că singura capitală din Uniune aflate în urma celei a Romåniei în clasamentul PIB per capita este cea a Bulgariei, diferenţa dintre Bucureşti şi Budapesta, Varşovia sau Praga fiind în continuare semnificativă. Cåt despre distanţa faţă de capitalele occidentale, pare greu de crezut că va putea fi recuperată mai devreme de cåteva decenii bune.

Veştile privind performanţele economice ale metropolei din Bărăgan trebuie cåntărite la rece. În primul rånd, o bună parte din marile companii autohtone au sediul în Capitală, dar afaceri răspåndite în toată ţara. Pe de o parte, acest lucru distorsionează într-o oarecare măsură rezultatele, pe de alta, situaţia este aceeaşi în cazul tuturor marilor oraşe europene. În al doilea rånd, la crearea PIB-ului Bucureştiului contribuie nu doar populaţia oficială, luată în calcul de statisticieni, ci şi o multit