Draga domnule primar al sectorului 1 Bucuresti, draga domnule primar general, acesta e un articol despre intelepciunea guvernarii dvs. locale, despre capacitatea de intelegere si planificare in politica urbana care va caracterizeaza, despre dorinta dvs. evidenta de a rezolva problemele pe fond, nu pe forme fara fond, si nu pentru a satisface vreun client de moment, ci in interesul cetatenilor orasului.

Revelatia acestora am avut-o recent, cand, venind de la Otopeni pe la doua noaptea, am oprit pe trecerea de pietoni de la hotelul Minerva si m-am holbat impreuna cu soferul de taxi la un fenomen extrem de curios: niste oameni presarau trecerea de pietoni cu niste stelute mici, verzi, pe care le lasau sa cada din mana cu un aer inconstient si visator, asa cum se fac marile minuni. Convinsi ca e o scena din Peter Pan doar pentru beneficiul nostru, ne-am continuat traseul si ce sa vezi? Pe partea dreapta a Bulevardului Lascar Catargiu am vazut o autostrada noua.

Nu una suspendata, ci una de biciclete, terestra, care inlocuise vechea partie marcata pentru biciclete facuta acum vreo sase luni. Cea noua, care are doua sensuri, ocupa acum aproape tot trotuarul drept, golit de masini si batut in stalpi atat de des ca numai un biciclist echilibrist, si nicidecum vreunul de varsta a treia, cum e plin Berlinul, se poate strecura printre ele. Se zice de Berlin ca ar fi paradisul biciclistilor, dar noi asa ceva nu avem, o pista de biciclete cu doua benzi, asa ceva am vazut doar la Boston, unde de la Harvard la Concord aveam o autostrada de bicicleta de 40 de km, e drept ca incepea din afara orasului. Frumoasa pista de pe Bulevardul Catargiu are din loc in loc lipite stele verzi – o alta unicitate a ei, ca in Germania sau in America suntem prea saraci sa ne permitem asa ceva.

Am contemplat-o cu emotie, ca sigur peste o luna