Femeile din România au cu greu acces la aceleaşi profesii ca şi bărbaţii. În comparaţie cu ei, sunt, în medie, plătite cu 13% mai puţin. Le întâlnim mai ales la catedră, în birourile instituţiilor publice, la tejghea sau la coada sapei. Acolo consideră bărbaţii care conduc România că e locul femeilor!  Trei cazuri de desfacere a contractului de muncă în timpul gravidităţii au fost reclamate anul trecut Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD), autoritate de stat autonomă care se ocupă de prevenirea, investigarea şi sancţionarea acestor comportamente. Pentru a nu plăti integral un angajat pe care îl considerau din ce în ce mai puţin capabil să-şi îndeplinească sarcinile, patronii fie le-au desfiinţat posturile, fie au invocat indisciplina.

Servicii mai prost plătite

Pare greu de crezut că în România se mai întâmplă asemenea lucruri, dar statisticile oficiale şi sondajele menite să ilustreze percepţia românilor privind discriminarea de gen indică în continuare o realitate crudă. Locul femeilor în ţara bărbaţilor nu e doar la cratiţă.

Ele îşi găsesc de lucru mai ales în domenii precum educaţia, administraţia publică, comerţul sau agricultura, conform unui studiu realizat anul acesta de Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi.

Adică în sectoare mai prost plătite. Aşa se explică şi diferenţele salariale: conform Institutului Naţional de Statistică, anul trecut, femeile au avut un câştig mediu net lunar de 981 de lei, mai mic cu 114 lei decât al bărbaţilor. 

Mentalităţile sunt deopotrivă învechite şi “vinovate” de această situaţie: 56% dintre români consideră că este mai mult datoria bărbaţilor să aducă bani în casă, conform unui sondaj Gallup Organization România, realizat pentru CNCD în vara acestui an.

“Reclamaţiile privind cazurile de discrim