În divanul lui Alexandru Ghica-Vodă era un înalt funcţionar foarte somnoros. Odată se judeca un proces între un român şi un turc. Judecătorii aflară pe român vinovat şi-l condamnară să plătească despăgubiri. Pentru formalitate, fiecare judecător avea să spună cu glas tare sentinţa. Toţi ziseră pe rînd: românul trebuie să plătească etc. Cînd a venit rîndul funcţionarului nostru care dormise toată vremea, se ridică somnoros şi, fără să aibă habar de ce s-a petrecut în divan, zise: turcul plăteşte! Au rîs toţi. Vorba lui a mers din gură în gură şi a rămas zicătoare. (după B. Marian, Citate româneşti) Scandalul legat de creşterea iresponsabilă a cheltuielilor, în urma deciziei parlamentarilor de a mări salariile profesorilor, scandal care a dus la solicitări de majorări şi din partea altor categorii de bugetari, asta după ce Guvernul şi-a făcut de cap, anul acesta, cu bugetul ţării, a scos ce-i mai bun din demagogia românească. Dacă-i asculţi pe liberali, pe democrat-liberali şi pe social-democraţi, nici nu poţi să nu le dai dreptate. Toţi au dreptate, mai ales cînd se acuză unii pe alţii că sînt iresponsabili, populişti şi că parcă au venit de pe altă planetă, destrăbălîndu-se cu bugetul ţării, astăzi cînd, mai mult ca oricînd, este nevoie să strîngem cureaua. Dincolo de dezbaterea puerilă despre care e cel mai responsabil partid din parcare, faptele lor vorbesc de la sine. Tot anul, PSD a tras de liberalii aflaţi în dezavantaj parlamentar să umfle pensiile, iar PDL, la fel de populist, a tras pentru eliminarea unor taxe, precum cea auto (de nu mai avem loc, pe şoselele ţării, de maşini second-hand), şi pentru creşterea salariilor profesorilor. Iar acum, cu toţii au votat, la unison, o lege care avantajează, prea mult dintr-odată, o întreagă categorie profesională dependentă de bugetul statului, ceea ce le stîrneşte dorinţe şi speranţe similare tuturor bugetarilo