Este deja al cincilea an in care la final de septembrie poate fi urmarit la Bucuresti MultiSonicFest, de data aceasta sub genericul Transfusion Kontakt. Festivalul este organizat de ARFA in colaborare cu Radio Romania Cultural, Institutul Cervantes si Teatrul National de Opereta si se adreseaza, evident, unui public de nisa.
A fost o seara cu lucrari avand puternice componente multimedia (la Teatrul National de Opereta Ion Dacian) si trei seri strict muzicale, la Sala Radio. In mod firesc, primul spectacol a parut mai atragator pentru public, extensia vizuala (pe un video-wall de dimensiuni apreciabile) fiind esentiala, mai ales in prima parte. Mai abstracte, Sogni tra suoni si Never ending... de Mihaela Vosganian au oferit o incursiune intr-o lume imateriala, mizand pe forta de fascinatie a sunetului.
Interpretarea a fost asigurata in cazul tuturor lucrarilor de grupul Inter-Art - in formula Irinel Anghel, Sorin Romanescu, Andrei Kivu, Mihaela Vosganian, Virgil Oprina -, piesele semnate Irinel Anghel fiind fara indoiala, in acest context, cele extrovertite, cele care ofereau prilej de zambet. Straniu este faptul ca publicul nu stia foarte clar daca trebuie sa rada sau sa ramana serios atunci cand auzea citata o melodie intreaga din coloana sonora a filmului Sunetul muzicii. Pentru ca, surprinzator, intreg teatrul instrumental din Magic - more than music, sau evolutia scenica - muzicala si vizuala - din opera intr-un act Shopping in Paradoxosphere de Irinel Anghel, avea si menirea sa amuze, situatie rar intalnita in muzica noua.
Alte stari au fost cele frecventate in cele trei concerte instrumentale sustinute atat de invitatii straini - Ansamblul Sin Red din Spania si Alejandro Iglesias Rossi din Argentina -, cat si de ansamblul Pro Contemporania in versiuni preponderent electrice (Irinel Anghel, Sorin Romanescu, Andrei Kivu, Virgil Oprina,
