„Parlamentarul nu este decat un infractor de rand care face legi in perioada cand nu sta in inchisoare pentru vreo crima de drept comun“ - scria demult Mark Twain.

Meditand asupra acestei definitii, vom observa ca, in America secolului XIX, oamenii politici chiar faceau inchisoare daca savarseau infractiuni, ceea ce nu se intampla in Romania secolului XXI. Asocierea parlamentarilor cu tagma infractorilor este insa cat se poate de actuala, mai ales in lumina votului de miercuri din Camera, cand majoritatea dominata de alianta PSD-PC a impus o a doua jefuire a proprietarilor caselor confiscate de regimul comunist si i-a calcat in picioare pe liberali, cu respectul lor fata de proprietate cu tot. Deasupra discursurilor politice infierbantate se ridica, precum uleiul in apa, un adevar simplu, si anume ca deposedarea fortata a unui proprietar de bunul sau se cheama furt. Iar casele care au facut obiectul legii PSDiste au fost furate de mai multe ori de aceiasi oameni: o data cu prilejul nationalizarii comuniste din 1948, a doua oara cu prilejul adoptarii Legii 112 si a treia oara pe 8 octombrie, prin legea PSD-isto-PC-ista care interzice restituirea locuintelor cumparate prin Legea 112 si a celor ocupate de chiriasi.

In 1948, casele nationalizate au fost preluate direct nu de popor, ci de favoritii regimului comunist. „Tovarasii“ sunt cei care le-au si cumpa rat dupa 1990, impreuna cu reprezentantii „esalonului 2“ din PCR, care au primit repartitii in aceste case in 1990. E greu sa vorbesti de „cumparatori de buna-credinta“ cand toti stiau ca locuiesc in case confiscate pe criterii politice. Celebra sentinta iliesciana ca „proprietatea privata este un moft“ s-a aplicat intotdeauna doar proprietarilor de drept care si-au revendicat casele, nu si celor care le-au ocupat abuziv in cadrul marelui jaf de dupa decembrie 1989. In numele acestui jaf varsa as