Toate privirile au fost aţintite ieri asupra reuniunii G7 de la Washington. Nici planul american de susţinere a sectorului financiar, nici naţionalizările parţiale ale băncilor, nici reducerea coordonată a dobânzilor de referinţă iniţiată de şase bănci centrale majore nu au reuşit să redea încrederea investitorilor şi să readucă calmul pe piaţa internaţională.
Toate privirile au fost aţintite ieri asupra reuniunii G7 de la Washington. Nici planul american de susţinere a sectorului financiar, nici naţionalizările parţiale ale băncilor, nici reducerea coordonată a dobânzilor de referinţă iniţiată de şase bănci centrale majore nu au reuşit să redea încrederea investitorilor şi să readucă calmul pe piaţa internaţională.
Ideea salvatoare era aşteptată ieri de la miniştrii Economiei şi Finanţelor şi de la guvernatorii băncilor centrale ale celor şapte state cel mai puternic industrializate – Germania, Canada, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia. Discuţiile – programate pentru ora 14:00 (21:00, ora României) – au vizat "măsurile luate de fiecare pentru a face faţă acestei crize şi mijloacele de întărire a eforturilor colective", după cum a anunţat gazda reuniunii, Secretarul Trezoreriei SUA, Henry Paulsen, citat de AFP.
Potrivit presei japoneze, Tokyo intenţiona să propună membrilor G7 crearea unui fond de urgenţă de aproximativ 200 de miliarde de dolari (146 de miliarde de euro) pentru a împrumuta cu bani ţările mici lovite de criza financiară mondială. Reprezentanţii Rusiei erau aşteptaţi să se alăture şi ei grupului G7 pentru cina de închidere a reuniunii. În aşteptarea concluziilor reuniunii, analiştii economici au opinat că va fi greu ca G7 să vorbească cu o singură voce, aşa cum o indică divergenţele dintre cei patru membri europeni ai clubului asupra a ceea ce se cade să facă sau nu pentru a ajuta
