O provocare referitoare la viitorul pieţei media româneşti, lansată miercuri de autorul acestor rânduri pe blogul propriu, a primit răspunsuri în termeni deloc optimişti de la insideri ai marilor grupuri media, precum Cătălin Tolontan (Voiculescu) şi Orlando Nicoară (Sârbu).

Presa românească va fi, desigur, afectată de criza economică mondială - şi destul de tare, fiindcă mass-media din România se află într-o dependenţă nemijlocită de economia globală, prin bugetele de publicitate ale multinaţionalelor. Totuşi, în pesimism se ascund şi veşti bune.

Televiziunile, internetul şi radiourile româneşti trăiesc aproape numai din banii de reclamă ai marilor fabricanţi de bunuri de larg consum, - electronice, mâncare sau produse farmaceutice, sunt împuţinaţi de problemele apărute în mecanismul economic mondial. Chiar făcând abstracţie de problema globală, managerii de marketing autohtoni ai acestor coloşi ar putea simţi nevoia să ajusteze în minus bugetele autohtone, pornind de la puterea de cumpărare a românului, şi ea afectată de înăsprirea condiţiilor de credit şi alţi factori. Această conjunctură ar putea transforma creşterea anuală a cheltuielilor de publicitate - deci dezvoltarea media - în stagnare sau chiar scădere, care a fost estimată de un manager dintr-un mare grup media în jurul a 10%-15%, cu precizarea că e prea devreme pentru prognoze serioase.

Din scăderea veniturilor decurg o serie întreagă de efecte locale, de la stoparea unor investiţii şi până la închiderea unor ziare sau televiziuni neperformante, destul de multe pe piaţa românească. Cine ar putea dispune astfel de măsuri extreme? În primul rând, marile grupuri media străine care activează la noi, fiindcă stilul lor de management este bazat în primul rând pe profit, şi nu pe alte considerente, precum interesul public sau mult discutatele încercări de influenţă politică din g