Imi amintesc cu mare drag de anii de liceu. De fapt, imi amintesc cu mare drag de colegii de clasa. Indiferent de rezultatele la invatatura, indiferent de posibilitatile materiale ale parintilor, tineam unii la ceilalti, mergeam impreuna la petreceri, ne ajutam la lectii, intr-un cuvint eram uniti. Uniti in fata cui? Uniti in fata TERORII instaurate de conducerea liceului. Despre ce liceu e vorba? Ei bine, am absolvit Liceul "Nicolae Balcescu" in anii '80, in plin comunism. Am prins la conducere doi oameni care, sint sigura, au marcat negativ memoria tuturor elevilor din acea perioada. Balcescu a fost atunci prima institutie de invatamint din Braila care si-a ferecat portile si chiar a construit un zid inalt in spatele cladirii, pentru ca elevii sa nu poata "evada". De fapt, sa nu poata chiuli, de parca "tocilarilor" de la "Balcescu" - asa cum eram porecliti de elevii celorlalte licee din Braila, inclusiv de cei de la "Murgoci", unde era mai multa libertate - le ardea de chiulit. Sa fim seriosi! Cine reusea sa intre la "Balcescu", la clasele de matematica-fizica, stia de la bun inceput ca-l asteapta 4 ani de invatat pe rupte, dar sansa de a trece examenul de admitere la facultate era de cel putin 90%. Altminteri ajungeai muncitor necalificat, la strung, in cel mai bun caz. Asadar, in acele vremuri, in Balcescu, N-AVEAU CUM sa ajunga niste golani sau niste golance, ori niste elevi razgiiati, tupeisti, nesimtiti, care trebuia disciplinati cu paru'. N-a contat pentru directorul liceului si nici pentru adjuncta care-l seconda. In fiecare zi trebuia sa mai nascoceasca noi reguli, care mai de care mai absurde. Daca ajungeai la liceu cu un minut peste ora 7.50, riscai sa nu mai intri la ore, daca numarul matricol nu era cusut temeinic pe haina, astfel incit sa reziste la smuciturile profesorului de serviciu ce pazea cu vigilenta poarta, ti se scadea cu un punct nota la purt