Ce i-a lovit? Le-a picat în cap mai rău ca o bombă şi s-au trezit la realitate: fără bani, cu economiile de-o viaţă hăcuite, fără case şi fără posibilitatea de a împrumuta bani. Americanii încă nu ştiu ce i-a lovit.
Ce i-a lovit? Le-a picat în cap mai rău ca o bombă şi s-au trezit la realitate: fără bani, cu economiile de-o viaţă hăcuite, fără case şi fără posibilitatea de a împrumuta bani. Americanii încă nu ştiu ce i-a lovit.
America a trecut printr-o criză similară destul de recent, când Guvernul a scos din buzunar peste 160 de miliarde de dolari. Tragedia durase ani buni. Între 1980 şi 1994 mai mult de 1.600 de bănci şi de firme de "împrumut şi economii" au fost închise ori au primit ajutor financiar. Se consideră că implicarea Guvernului a constituit un precedent, un "pericol moral", lucru care a încurajat creditorii să acorde împrumuturi riscante, în special pe parcursul anului 2007.
CRIZA S&L.
A intrat în istorie sub numele de CRIZA S&L (Savings and Loans) şi a fost demarată "oficial" după eşecul financiar al unui grup de 747 de firme de "economii şi împrumut". Activitatea redusă din industria financiară, concomitent cu diminuarea piaţei imobiliare au fost unele din cauzele ce au contribuit la recesiunea din 1990-1991. Între 1986 şi 1991, numărul de case construite a scăzut de la 1,8 milioane pe an la doar un milion, constituind cea mai mică rată de după al doilea război mondial. Preşedintele Jimmy Carter a părăsit biroul în 1981, lăsând o economie devastată. Din 3.800 de firme tip S&L, 3.300 încheiaseră anul fiscal cu pierderi. Următorul preşedinte, Ronald Reagan, era aşteptat să facă minuni. În schimb, el a impus un regulament relaxat pentru firmele de economii şi, mai mult, le-a permis să-şi extindă activitatea. Firmele au început să acorde împrumuturi comerciale şi au emis cărţi de credit. S&L-ur
