Legea care interzice accesul la funcţii publice foştilor comunişti zace de trei ani şi jumătate. Legea lustraţiei este blocată, de mai bine de doi ani, la comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Depus în vara lui 2005 în Parlament, textul legislativ a fost adoptat de Senat la 10 aprilie 2006 şi a ajuns a doua zi pe birourile deputaţilor. Apropierea campaniei electorale pentru alegerile legislative a readus în prim-plan acest subiect.

Recent, preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, a declarat că le-a dat juriştilor un răgaz de o săptămână pentru a elabora raportul asupra proiectului.

El a precizat că în caz contrar va introduce legea lustraţiei direct pe agenda plenului.

Societatea civilă face presiuni

Mai multe organizaţii ale societăţii civile l-au somat pe Olteanu să nu mai tergiverseze adoptarea legii lustraţiei. „Ar fi de neiertat ca legea lustraţiei iniţiată de liberali să fie îngropată de un liberal incapabil să condamne crimele şi abuzurile îndurate de sute de mii de liberali în timpul regimului comunist, alături de celelalte victime”, se arată în apelul trimis preşedintelui Camerei.

Semnatarii textului l-au avertizat pe Olteanu că, dacă un asemenea „dezastru politic” se va întâmpla, îi vor cere demisia de onoare din PNL şi din funcţia de lider al deputaţilor. 

Ce prevede legea lustraţiei

Legea lustraţiei a fost iniţiată de membrii Societăţii Timişoara, de deputatul Viorel Oancea (fost liberal, în prezent membru PDL), de fostul parlamentar Mona Muscă, de senatorul PNL Adrian Cioroianu şi de Eugen Nicolăescu.

Legea interzice persoanelor care, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, au făcut parte din structurile de putere sau din cele ale aparatului represiv al regimului comunist să candideze sau să fie numite, timp de 1