Viceprim-ministru în 2006, ministru de Externe al Israelului şi ministru al Justiţiei între noiembrie 2006 şi februarie 2007, Tzipi Livni este noua stea din politica Orientului Mijlociu. În mai 2007, ea i-a cerut demisia lui Ehud Olmert, acuzat de luare de mită de la un om de afaceri american. Livni locuieşte în Tel Aviv, este căsătorită şi mamă a doi băieţi, de 19 ani şi 17 ani. Este vegetariană, luptă pentru drepturile animalelor şi se relaxează bătând la tobe. Va reuşi ea să se alăture intransigenţilor generali israelieni care au ocupat funcţia de premier?
Tzipi calcă pe urmele Goldei Meir, cea care a participat la crearea statului Israel, fost ministru al Afacerilor Externe şi premier între 17 martie 1969 şi 11 aprilie 1974. Golda Meir a fost prima femeie premier al Israelului, o poziţie pe care cu greu o vedeai în mâinile unei purtătoare de fustă. Însă fostul premier Ben Gurion spunea despre ea că este “cel mai dur tip din guvern”, aluzie la intransigenţa cu care trata problemele politice, pe vremea când aceasta ocupa funcţiile de ministru al Muncii şi ministru de Externe.
Tzipi Livni a obţinut şi ea o primă victorie în drumul spre funcţia de premier. A învins în alegeri bărbaţi puternici: Şaul Mofaz, fost ministru al Apărării, Avi Dichter, ministrul Securităţii Interne, şi Meir Sheetrit, ministrul de Interne. Campania electorală pentru preluarea şefiei partidului Kadima a fost condusă de un expert, renumitul Eyal Arad, care îşi oferise serviciile şi în România.
Dar politica dâmboviţeană diferă mult de cea evreiască, iar ceea ce a reuşit Eyal cu oameni politici israelieni, inclusiv cu fostul premier Ariel Sharon, nu s-a potrivit la noi. În primul rând, “emblema” omului politic israelian puternic este gradul de general, care conferă şi iluzia de apărare împotriva “teroriştilor palestinieni” şi arabi în general.
