14 Octombrie, Sfânta Cuvioasa Parascheva de la Iasi

Nascuta într-o familie de crestini bogati în jurul datei despartirii Bizantului de Roma (1054), în satul Epivata din Tracia, Parascheva a trait o scânteiere dumnezeiasca pe la vârsta de zece ani, când a auzit în Biserica cuvântul scripturii: „Cel ce voieste sa vina dupa mine, sa se lepede de sine si sa ridice crucea sa si sa Ma urmeze”. Fara sa stea mult pe gânduri, când a întâlnit primul sarac, copila i-a daruit hainele ei scumpe si s-a îmbracat cu zdrentele aceluia.

Mai târziu a parasit familia pentru o viata ascetica ce a dus-o la sfintenie. Dupa ce a trecut la Domnul, moastele sale au fost dezgropate dupa multi ani neputrezite si cu o cereasca mireasma. Au fost duse la Epivata, apoi la cetatea Târnovei, capitala bulgarilor, de unde au fost stramutate la Belgrad si de acolo la Constantinopol. În vremea sultanului Murad al IV-lea, patriarhul Partenie a primit de la domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, 260 de pungi de aur pentru acoperirea datoriilor crestinilor catre otomani, în schimbul sfintelor moaste ale sfintei. A mai platit înca 300 de pungi sultanului. Anul 1641 a adus Moldovei nepretuitul dar dumnezeiesc al celor mai cinstite sfinte moaste facatoare de minuni din România. Cine ar putea aminti multimea minunilor daruite de Hristos celor care cu credinta, nadejde si evlavie se închina Cuvioasei, începând cu incendiul din decembrie 1888 care a topit racla de argint fara a vatama sfintele moaste, ce au fost mutate apoi de la paraclisul manastirii Sfintilor Trei Ierarhi în Catedrala Mitropolitana. Nenumaratele vindecari a unor grave boli sunt bine cunoscute de credinciosi, dar si de medicii care i-au spus unui inginer ce astepta de doua saptamâni sa fie operat de plamâni: „Domnule inginer, ati scapat de operatie. Întoarceti-va sanatos acasa. Este cineva care se roaga lui Dumnezeu pentru dumnea