La trei ani după introducerea numărului 112, românii se arată în continuare incapabili să separe tragedia de comedie. În 2007, zeci de milioane de apeluri au fost făcute doar „de amuzament“. Sursa: Arhiva STS
În urma unei radiografii a celor mai ciudate solicitări făcute la 112, o persoană cu simţ civic fie se va prăpădi de râs, fie va crede că trăieşte într-o societate imatură, iresponsabilă, fără dimensiunea reală a situaţiei de urgenţă. Cetăţenii români pot ignora faptul că, la doi paşi de ei, o bătrânică este jefuită sau leşină în stradă, dar sună la 112 să reclame preţurile mari din magazine, o pană de curent sau să ceară legătura cu însuşi preşedintele. Anul trecut, serviciul de urgenţă 112 a înregistrat un total de 36 de milioane de apeluri, dintre care 33 de milioane s-au dovedit a fi false, abuzive, de informare sau accidentale.
„112. Ce s-a întâmplat?“
La sediul Serviciului de Telecomunicaţ ii Speciale, în centrul 112 pentru Bucureşti şi Ilfov, telefoanele sună încontinuu, semn că Bucureştiul este în stare de urgenţă. Operatoarele au voci calme şi ferme în acelaşi timp, care urcă şi coboară liniştitor. Pe ecranul uneia dintre cele şapte operatoare, apare semnalul verde al unui apel 112. Răspunde prompt, gata să completeze, în doar câteva secunde, foaia de caz. Închide repede telefonul, nu înainte să dea, totuşi, un răspuns scurt: „Formaţi 1 în faţă“. La celălalt capăt, cineva dorea să afle, „de urgenţă“, de ce nu răspunde nimeni la 931. Acesta a fost un caz minor, în comparaţie cu alarmele false cu bombă, făcute mai ales de liceeni, sau glumele proaste la care concurează cetăţeni de toate vârstele, explică şeful Direcţiei Apel Unic de Urgenţă, Eugeniu Muşat. „Este un post care te poate uza foarte repede. La încadrare, trebuie să dovedeşti abilităţi de utilizare a calculatorului, dar şi de comunicare sau rezistenţă la str
