Anunţul Ministerului Sănătăţii privind demararea, din această toamnă, a vaccinării obligatorii a fetelor de clasa a IV-a, împotriva cancerului de col uterin, a stârnit controverse. În mod Anunţul Ministerului Sănătăţii privind demararea, din această toamnă, a vaccinării obligatorii a fetelor de clasa a IV-a, împotriva cancerului de col uterin, a stârnit controverse. În mod firesc, mulţi părinţi îşi pun întrebarea „de ce trebuie vaccinată fetiţa mea, la o vârstă atât de fragedă, cu un vaccin insuficient testat?”.
„Pentru că România este pe primul loc în Europa de Est în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin”, răspund sec specialiştii. Iar ca vaccinul să aibă efect în proporţie mai mare, tot specialiştii au recomandat ca imunizarea să se facă între 9 şi 10 ani, deoarece în acest interval ar asigura cea mai mare eficienţă. Majoritatea medicilor recunosc faptul că vaccinul este un pas înainte împotriva cancerului provocat de papilomavirus (HPV).
Pe de altă parte, câteva efecte adverse şi chiar decese, legate se pare de administrarea vaccinului, au generat prudenţă. Charlotte J. Haug, redactor şef al «Journal of the Norwegian Medical Association» afirma recent într-un articol că în ciuda marilor speranţe şi a rezultatelor promiţătoare, nu există încă suficiente probe legate de eficacitatea vaccinului împotriva cancerului.
Nu se ştie cât timp durează protecţia dată de vaccin, modul în care organismul fetiţelor reacţionează la acesta, felul în care se vor dezvolta celelalte tipuri (suşe) de HPV cu potenţial oncogen, neincluse în vaccin.
Promiţător, dar prea puţin testat în timp, este clar că vaccinul are nevoie de câteva decenii pentru a fi declarat eficient şi mai ales sigur. Tocmai de aceea, poate că o campanie de o asemenea amploare, cum este cea propusă de Ministerul Sănătăţii, ar trebui s
