In ultimii doi ani, Curtii Constitutionale i s-a cerut sa se pronunte de 30 de ori asupra unor legi, iar in 21 de cazuri verdictul a fost "nu corespunde Legii fundamentale".

Intamplator sau nu, lovite de neconstitutionalitate au fost legi cu "bataie" pe inceperea urmaririi penale a fostilor ministri, pe controlul averii demnitarilor, pe alegerea in sistem uninominal, pe deconspirarea fostei Securitati sau cumpararea caselor RA-APPS. Au fost gasite neconstitutionale si legi aflate in vigoare de ani buni, ceea ce ridica semne de intrebare fata de modul in care actuala legislatie corespunde intr-adevar Legii fundamentale.

Numarul mare al verdictelor de neconstitutionalitate capata semnificatii aparte daca tinem cont de faptul ca in chiar regulamentele celor doua Camere au fost gasite prevederi care nu respecta Legea fundamentala. La doi si, respectiv, trei ani de la adoptarea si intrarea in vigoare a Regulamentului Camerei si a Regulamentului Senatului, judecatorii CCR au decis ca solicitarile de incepere a urmaririi penale se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti si nu cu votul a doua treimi, cum au vrut deputatii, sau cu votul majoritatii, cum au vrut senatorii.

Cea mai recenta decizie a Curtii Constitutionale a vizat modificarile aduse de parlamentari Statutului magistratilor, in sensul schimbarii procedurii de numire si revocare din functie a procurorilor-sefi ai DNA, DIICOT si Parchetului General. Judecatorii CCR au gasit ca insasi procedura prin care a fost amendata legea nu a respectat Constitutia: Senatul a dezbatut si votat prevederi radical diferite de varianta initiala trecuta prin Camera Deputatilor, ceea ce se traduce prin incalcarea principiului bicameralismului. S-ar putea crede ca a fost o "scapare" a parlamentarilor, daca CCR nu ar fi sesizat acelasi lucru si in aprilie, cand i s-a cerut sa analizeze modificaril