Pentru sfârşitul lunii în curs, se anunţă o mişcare de protest majoră împotriva guvernului. Cabinetul Berlusconi, deşi se află la o cotă de popularitate foarte ridicată, este contestat de Pentru sfârşitul lunii în curs, se anunţă o mişcare de protest majoră împotriva guvernului. Cabinetul Berlusconi, deşi se află la o cotă de popularitate foarte ridicată, este contestat de opoziţie şi de sindicate.
Sindicatele din învăţământ au căzut de acord ca la 30 octombrie să proclame greva generală, dar se aşteaptă şi ralierea altor categorii. Mărul discordiei şi principalul motiv de protest va fi decretul de reformă a învăţământului propus de ministrul Educaţiei, Maristella Gelmini.
Cadrele didactice şi elevii contestă absolut toate propunerile pe care responsabila Educaţiei le-a făcut: reintroducerea uniformelor la clasele mici, reintroducerea învăţătorului unic în învăţământul primar, reintroducerea sistemului de notare zecimal sau exmatricularea pentru nota 5 la purtare.
Centrale sidicale implicate în mişcarea de protest sunt: Cisl Scuola, Uil Scuola, Snals şi Gilda, care împreună, reunesc 90% din sindicaliştii din învăţământ.
Fotoliu cu ace
Această mişcare de protest confirmă că scaunul Educaţiei în cabinetul Berlusconi este unul foarte incomod. În precedentul guvern al magnatului italian, fotoliul de la Învăţâmânt era ocupat de Letizia Moratti, actualmente primar în Milano. Şi atunci s-a pus la punct o reformă, dar a fost primită cu fluierături şi greve.
La nivelul anului 1990, Italia cheltuia 10,3% din buget pentru educaţie, pentru ca să ajungă în anul 2006 la 8,8%. În România, cu rectificări bugetare incluse, în 2006 s-au cheltuit pentru educaţie puţin peste 5%, cifră care se apropie de media ţărilor OCSE, care este de 5,9%.