Perspectiva financiara globala pare pe zi ce trece mai cumplita: SUA au fost silite sa consolideze Wall Street, iar guvernele europene sustin cu bani numeroase banci comerciale, noteaza WP, in editia sa de azi, scrie Dan Popa pe blogul sau. Si mai alarmant este faptul ca guvernul Islandei se confrunta cu o incapacitate de plata masiva a tuturor marilor banci din tara. Aceasta evolutie nelinistitoare indica nu doar o recesiune mai dureroasa decat se anticipa, dar si nevoia urgenta de coordonare la nivel international pentru evitarea unui lucru si mai rau: razboi financiar total.
Consecintele suferintei Islandei sunt probabil mai serioase decat inteleg unii. Activele bancare ale tarii sunt de peste 10 ori mai mari decat PIB-ul ei, astfel ca guvernul nu-si poate permite, evident, un pachet de salvare financiara. Va fi o incapacitate de plata importanta, care va afecta multe parti. Numai in Regatul Unit, 300.000 de detinatori de conturi se confrunta cu pierderea brusca a accesului la fondurile lor, iar procesul revendicarii asigurarilor depunerilor nu este tocmai limpede.
Dar exista preocupari mai ample. In conditiile in care guvernele europene au refuzat apelul sau la asistenta, premierul Islandei, Geir Haarde a avertizat saptamana trecuta ca acum "fiecare tara se descurca singura". Aceasta miroase a autarhie financiara, caracteristica a institutiilor care au intrat in incapacitate de plata in criza financiara din Asia, la sfarsitul anilor 1990. Similar, atunci cand Argentina a intrat in default pentru datoria sa in 2001-'02, politicienii de acolo s-au confruntat cu presiuni enorme pentru a schimba statul de drept astfel incat sa dea castig detinatorilor de proprietati autohtoni in fata strainilor - si au modificat legea falimentului pentru a acorda beneficiarilor locali de credite intaietate. In Indonezia si Rusia, dupa crizele din 1998, intreprin
