Monica Columbeanu mediteaza la Dumnezeul Semafor, iar social-democratului Gabriel Oprea i-a zburat mintea la functia de ministru de interne. Nicolae Vacaroiu - un Hagi al finantelor dupa cum singur se caracteriza in urma cu ceva ani - se pregateste sa devina mutu’ de la Curtea de Conturi.
Cel mai sters personaj al istoriei ultimilor ani, ajuns, inexplicabil si paradoxal, ba prim-ministru, ba al doilea om in stat, mai are un pas pana la momentul in care ar putea conduce - pentru noua ani! - institutia care, potrivit Constitutiei Romaniei, exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Cu alte cuvinte, Vacaroiu sa fie cel de la care ar trebui sa aflam, in urmatorul deceniu, daca banii nostri, ai contribuabililor, sunt ori au fost cheltuiti corect si parcimonios.
Personajul s-a dovedit util si abil in negocierile subterane, prin care PNL si PSD au tinut in picioare guvernul Tariceanu, cu beneficii substantiale, electorale si financiare, pentru ambele parti. Vacaroiu e din garda veche si are cheile de la cripta in care stau ingropate scheletele unor afaceri politice controversate de la inceputul anilor ’90. E omul necesar din sistem. Pentru o parte dintre liberali, un Vacaroiu presedinte la Curtea de Conturi ar putea fi garantia faptului ca, dupa iesirea din Palatul Victoria, nu vor aparea surprize neplacute, cum ar fi rapoarte, fara echivoc, despre jaful prin care ministri, sefi de agentii guvernamentale sau parlamentari au inteles sa-si hraneasca, in ultimii patru ani, marea si nesatula camarila politica.
Pentru pesedisti, pe modelul aplicat cu judecatorii Curtii Constitutionale, o Curte de Conturi condusa de unul de-ai lor inseamna liniste daca ajung la guvernare si arma de razboi daca raman in Opozitie. In fapt, batalia pentru postul
