Andrei Cadere (1934-1978), Peinture sans fin MNAC, 25 septembrie-25 noiembrie 2008. Andrei Cadere a parasit Romania in 1967, ca artist autodidact si pictor veleitar, ce poza, printre altele, pentru tablourile regresive, greoi moderniste ale lui Corneliu Baba, si a murit la Paris in 1978, ca unul dintre fondatorii reprezentativi si protagonist de marca al artei conceptuale radicale, model, chiar si la ora actuala, pentru nenumarati artisti tineri din intreaga lume. Pictura pe bat si urcarea lui Cadere Dupa Brancusi, Cadere este singurul artist de origine romana care conteaza in arta contemporana. Mai mult, daca prestigiul lui Brancusi a ramas relativ constant, in timp ce modelul sau nu mai exercita, in fapt, nicio influenta formatoare asupra noilor generatii de artisti (fiind datat, inchis in paradigma oficiala a istoriei artei moderne), prestigiul, influenta si cota lui Cadere au crescut, remarcabil, in ultimele doua decenii. La mijlocul anilor ’90, singurul exemplar din productia sa emblematica de bare de lemn rotund (coloane-baston portabile, de diferite dimensiuni, formate din elemente cilindrice colorate, a caror lungime este egala cu diametrul si a caror ordonare cromatica, dupa un anumit algoritm, include, intotdeauna, o eroare voluntara), care era expus in colectia permanenta a Centrului Pompidou, purta mentiunea "André Cadere, artist francez de origine poloneza, nascut la Varsovia, mort la Paris". Mai recent, insa, atunci cand aceeasi colectie permanenta a fost reamenajata, mai multe bare de lemn rotund ale lui Cadere au fost semanate ici-colo, pe tot parcursul noii expuneri, devenind un leit-motiv, ca un diapazon secret ce da tonul, ideea artei contemporane. Notita biografica era acum adecvata, desemnandu-l drept artist francez de origine romana, nascut la Varsovia si mort la Paris. Expozitia de la Bucuresti, itinera