Era vineri si eu si prietenii mei aveam chef de ceva nou. Clubul Oldies a sunat destul de nou, asa ca ne-am hotarat sa rezervam o masa, desi nici unul nu mai fusese acolo. L-am gasit destul de greu, undeva ascuns pe Calea Mosilor, la nr. 91, pe linia tramvaiului 21. Ajungeti imediat de la Rosetti, daca va suna mai cunoscut.
Am ajuns pe la ora 22 si am avut surpriza sa fiu primul din club. Din bar, de fapt, ca-n club nici nu m-au lasat sa intru, probabil ca inca erau scaunele intoarse si clientii din seara precedenta dormeau pe sub mese. Palida consolare a faptului ca mi s-a dat biletelul cu numarul 1 de la garderoba a fost imediat ingalbenita si mai mult de pretul berii, 10 RON cea mai ieftina. Si na, ca uitai sa va spun de tariful de intrare, 20 de RON, din care, ce-i drept, de 10 puteai sa consumi ce vrei, deci o bere.
Pe la 23 ni s-a dat voie si in club. Putin cam dezamagitor interiorul. Stati asa, parca era Oldies, nu Kitchies!? Semana cu pseudo-restaurantul de la parterul unei cabane. Mese de lemn, banci de lemn, scaune doar ici si colo. Masa noastra trebuia sa fie de 15-20 de persoane. Ca deh, cand ai banci gen statie de autobuz in loc de scaune, e mult mai usor sa apreciezi numarul de oameni care vor incapea pe ele. Sa-l supraapreciezi, evident. Da, am fost vreo 15 oameni, dar aproape c-am stat unii in poala celorlalti si nu, nu eram toti cu prietenele, deci nimic placut in asta.
In afara de aspectul modest, m-a mai deranjat ceva: tot clubul era presarat cu diferite trepte si praguri, desi luminozitatea era mai tot timpul slaba. Si hai, dupa una-doua beri (cu 10 ron, v-am spus?!) ti-e relativ usor sa le anticipezi si sa le depasesti cu bine, pastrandu-ti pozitia verticala. Dar dupa vreo cinci sticle totul devine muuult mai dificil. Mai ales ca, dupa cum se stie, sa bei cinci beri cu 10 RON sticla e echivalent, din punct de ved