- Cultural - nr. 190 / 14 Octombrie, 2008 CRONICA LITERARA SPIRITUL LUDIC INTRE FIINTA SI CREDINTA (I) Pe vechile distinctii lirice ardelenesti _ vigoare si candoare, discurs care performeaza mai degraba directitudinea, coerenta si acuratetea mesajului decat estetica expresivitatii _ poezia d-lui Nicolae Baciut s-a reformulat si concentrat din spectrul vechiului traditionalism in argumentatia unui concept religios, cu mare rezolutie personala. As spune ca universul poetic inconfundabil se genereaza din aceasta intelegere personalizata a mesajului universal al credintei. Principala dominanta creativa a autorului este inteligenta (in sens etimologic, de la "intellegere", a intelege), adica intelegerea sferei si limitelor crestine ale unui joc erotic pacatos si periculos care dezmargineste fiinta si o indeparteaza de zona umilintei mantuitoare. Vibratia incantatorie a versurilor tine mai putin de o muzicalitate sacerdotala, cat de o exaltare a simturilor si o acutizare a constiintei, care pot conduce la perceptia cosmica a Divinitatii. Nucleul semnificant al tuturor textelor ramane iubirea, in diferitele acceptii si nuante, mai exact, iubirea ca eros posibil-imposibil si intregul sistem de idei, trairi si circumstante. As spune ca exista si o contradictie intre sensul titlului si mesajul dominant al volumului, pentru ca, de obicei si de regula, credinta uniformizeaza, nu singularizeaza. Dar cand este vorba de poezie, regulile canonice si stereotipiile traditiei sunt invocate pentru a fi contrazise. In fond, si poetii de la "Gandirea" cautau ori premeditau o rezolutie individualizanta, in conditiile in care ideologia oficiala a revistei promova un sistem religios explicit si compact, dogmatizand "romanizarea" principiilor Ortodoxiei rasaritene. Sa nu uitam ca dl Nicolae Baciut este autor al unui carti de eseuri religioase, chiar in sensul textelor unui Nichifor