Ilham Aliev va fi reconfirmat astăzi în funcţia de preşedinte al Azerbaidjanului pentru încă un mandat de cinci ani. Liderul de la Baku candidează într-un scrutin lipsit de suspans şi boicotat de opoziţie, dar la care mai participă şase competitori ce fac parte tot din sferele puterii. Alegerile prezidenţiale ce se desfăşoară astăzi în Azerbaidjan reprezintă doar o nouă oportunitate pentru preşedintele în exerciţiu, Ilhan Aliev, să demonstreze lumii că este în continuare cel mai iubit fiu al poporului. Analiştii independenţi susţin că scrutinul electoral nu are nicio legătură cu democraţia sau cu ideea de alegeri libere.

Candidaţii opoziţiei s-au retras din cursă, în schimb, alături de Aliev vor mai concura încă şase personaje politice, aflate tot sub influenţa liderului de la Baku.

“Dorinţa puterii este ca rezultatul lui Aliev - ales în 2003 cu 77 la sută din voturi - să nu pară indecent de ridicat”, explica Rasim Musabaiov, analist politic independent. Aliev a reuşit din 2003, când a fost ales pentru prima dată preşedinte, să şteargă imaginea de playboy şi să-şi construiască alura unui lider autoritar, cu mare priză la public.

Joc geopolitic fragil

Azerbaidjanul a reuşit în ultimii ani performanţa de a întreţine relaţii extrem de bune cu Statele Unite, Rusia, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova. Războiul ruso-gerogian a schimbat însă constantele politicii externe azere, deoarece Baku intenţionează să îşi recupereze provincia separatistă Nagorno-Karabach.

Azerbaidjanul atrage marile puteri pentru importanţa sa geostrategică, cât şi pentru resursele sale de hidrocarburi. Politica independentă a fost susţinută în mare parte prin banii obţinuţi din vânzarea de hidrocarburi. “Războiul din Georgia a demonstrat că această politică prudentă şi faţă de Rusia şi faţă de Occident a fost cea potrivită”,