Carapacea ţestoaselor, un mister
pe cale de a fi elucidat
Carapacea dură a broaştelor ţestoase a reprezentat de-a lungul vremii unul dintre cele mai mari mistere din regnul animal. Acest mister este însă pe cale de a fi elucidat, graţie fosilei unei bizare creaturi descoperite în estul deşertului New Mexico. Cu o lungime de 30 de centimetri şi protejată de un strat cornos de la cap la coadă, fosila Chinlechelys tenertesta, veche de 215 milioane de ani, pare să fie veriga lipsă în înţelegerea evoluţiei ţestoaselor.
În opinia cercetătorilor, de-a lungul timpului, coastele acestor reptile s-ar fi turtit gradual şi
s-ar fi lărgit până au format o carapace. Pe scurt, pe măsură ce embrionul de ţestoasă se dezvoltă, carapacea sa creşte direct din coaste. În cazul altor animale, cum ar fi tatuul, la care carapacea nu este ataşată de coaste, această „armură“ este, de fapt, un strat de piele care s-a îngroşat şi s-a întărit pentru a oferi protecţie. Primul care a identificat fosila proaspăt descoperită ca fiind strămoşul ţestoasei a fost Walter Joyce, de la Universitatea Yale, care a remarcat că această aşa-numită „armură dermică“ era predominantă în rândul ankylozaurilor, un grup de dinozauri dur construiţi, care au trăit în jurasic şi cretacic. Carapacea ţestoaselor, un mister
pe cale de a fi elucidat
Carapacea dură a broaştelor ţestoase a reprezentat de-a lungul vremii unul dintre cele mai mari mistere din regnul animal. Acest mister este însă pe cale de a fi elucidat, graţie fosilei unei bizare creaturi descoperite în estul deşertului New Mexico. Cu o lungime de 30 de centimetri şi protejată de un strat cornos de la cap la coadă, fosila Chinlechelys tenertesta, veche de 215 milioane de ani, pare să fie veriga lipsă în înţelegerea evoluţiei ţestoaselor.
În opinia cercetătorilor, de-a lungul timpului, coastele acestor reptile s-ar fi t
