Pentru că-i gratis să-l luăm de pe net, e mai comod fotoliul de acasă şi n-avem dragostea celei de-a şaptea arte în sânge, ca francezii. Sursa: Codrin Prisecaru

Ne lipseşte cultura cinematografică, avem de aproximativ trei ori mai puţine săli de cinematograf în toată ţara decât au ungurii în Budapesta, iar producţiile preferate sunt blockbusterele. Nu suntem amatori de film european, în filmul românesc n-avem încredere, iar din scurtmetraje gustăm doar dacă sunt în calup decorat frumos de un festival de film sau de o lansare mondenă.

În sălile din Capitală, un film poate rula şi pentru mai puţin de zece spectatori. „Comoditatea e un principiu al omului modern. Minim de efort, maxim de eficienţă. Mersul la film cu prietena, cu soţia, nu mai prezintă interes în societatea modernă“, crede sociologul Marius Pieleanu.

Pentru cei mai mulţi bucureşteni, pirateria e mai comodă, iar televizorul a înlocuit plăcerea de a ieşi din casă la un film. Regizorul Thomas Ciulei, producătorul de film independent Ada Solomon şi reprezentantul distribuitorului Transilvania Film, Ştefan Bradea au găsit miezul problemei care dă cu minus la numărul de cinefili, dar şi soluţiile.

PROBLEMĂ

Publicul există, dar nu vine în sală

Thomas Ciulei. „Românii nu vor să plătească bilet. E o problemă de educaţie şi cred că asta nu se va rezolva în următoarea perioadă. Ba dimpotrivă, cred că vor veni din ce în ce mai puţini să vadă filme la cinema. Un român, statistic vorbind, vede un film la zece ani. Dacă eu mă duc de zece ori la film într-un an, înseamnă că altul vede un film la 100 de ani. Românii nu mai vor să dea nici măcar cinci lei, cât costă cel mai ieftin bilet. Sau nu-i mai interesează filmul, cred.“

Ada Solomon. „În anii de imediat de după ’89 a fost o perioadă în care filmele nu veneau la noi şi oamenii