Până la 31 octombrie, în Bucureşti are loc a treia ediţie a Bienalei Tinerilor Artişti. 57 de artişti din 18 ţări expun la Sala Dalles şi la sediul Ordinului Arhitecţilor, în cadrul unui eveniment pus sub semnul “Re-Construcţiei”, tema actualei ediţii. Organizată de Fundaţia Culturală META în parteneriat cu Goethe Institut şi cu Institutul Cultural Român, actuala ediţie o are drept curator pe criticul de artă francez Ami Barak. În prefaţa catalogului Bienalei, Ami Barak pune o întrebare crucială pentru artele vizuale contemporane: “Cum poate artistul să fie el însuşi, conformându-se regulilor şi totodată să rămână original în acest context (al globalizării n.n.)”?

Inserţia artistului în lume

Răspunsul este dat parţial de parcurgerea expoziţiei. Vizitatorul, chiar cel mai puţin avizat, constată o mare diversitate de mijloace de expresie, subîntinse, toate, de aproximativ aceleaşi întrebări. Se desprinde o apropiere neliniştitoare de realitate, în majoritatea creaţiilor, chiar atunci când ea este mascată de ironie sau de ludic.

Aproape fără excepţie, artiştii interoghează o lume care nu-i satisface. Ideologiile sunt puse în discuţie, amprenta lor asupra oamenilor devine vizibilă şi rizibilă în acelaşi timp, ca în video-ul semnat de Anetta Mona Chisa (Cehia) şi Lucia Tkacova (Slovacia), intitulat “Capital: Magical Recipes for Love, Happiness and Health”, în care volumul lui Marx este “citit” de o ghicitoare, sau ca în “Mână de lucru” a cehului Adam Vacka. Tot aici, şi caracteristic pentru majoritatea artiştilor din Est, se înscrie şi creaţia clujeanului Adrian Ghenie, “Generaţia pierdută” sau copilul propulsat într-un salt continuu, de poveste, al moldoveanului Veaceslav Druţă.  

Agresiunea lumii înconjurătoare asupra individului şi diversele tipuri de reacţie la ea constituie preocuparea altor artişti, dacă ar f