Se spune ca "un oras care nu-si cunoaste trecutul, este ca un copil care nu-si stie parintii". Noua, brailenilor, ne-a fost dat sa cunoastem, fara voie insa, trecutul rastalmacit de veneticii de la Rasarit si sa-i uitam aproape cu desavirsire pe aceia care au adus urbei bogatia si faima pe care, probabil, nu le va mai dobindi niciodata. Se cuvine, deci, sa lasam izvoarele sa vorbeasca, iar noi, cei adesea mintiti si inselati, sa ne intoarcem privirile catre trecut, sa-i cunoastem mai bine pe cei care au facut, cu adevarat, cinste Brailei. In fiecare joi, in aceasta pagina, cotidianul "Obiectiv" scoate la lumina, din subconstienul colectiv al urbei, cite o personalitate. O personalitate marcanta din arta, cultura sau politica. Astazi, avocatul si publicistul I. C. Sava - Proilavu, colegul de liceu, prietenul si colaboratorul criticului D. P. Perpessicius, director al revistei brailene "Luceafarul literar si artistic", din perioada interbelica.
Ioan C. Sava, "brailean predestinat" (dupa Perpessicius) s-a nascut la 14/26 aprilie 1891, la Braila, ca fiu al dogarului Cristache Sava si al Stanutei, nascuta Albu, originara din Satu Nou (actual Lacu Sarat). In anul 1902, I. C. Sava absolva Scoala Primara de Baieti nr. 3 "Tudor Vladimirescu", iar in 1910 Liceul "Nicolae Balcescu", fiind coleg cu viitorul critic literar Perpessicius si cu Petre Andrei, profesor de filosofie la Iasi, ministru, unul dintre brailenii care au facut cinste urbei si care a sfirsit in chip tragic, in perioada ce precede al doilea razboi mondial. Absolvent al Facultatii de Drept din Bucuresti (1911-1915), I. C. Sava a ocupat diverse slujbe - pedagog, institutor, copist, arhivar -, iar din 1916 a facut parte din Baroul Braila, profesind avocatura fara intrerupere, pina la pensionare (1952). Sava a fost, o vreme, profesor de Stiinta Dreptului (1917-1918) la institutul particular d
