Academicieni, cercetători, asigurători interni şi internaţionali, producători, oficiali ai Băncii Mondiale şi ai ministerului de resort au dezbătut problema agriculturii româneşti, în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor catastrofale, pricinuite de schimbările climatice. Seceta şi inundaţiile distrug anual în România mii de hectare cultivate, astfel că hrana asigurată din surse interne se diminuează. Prognozele experţilor arată că an de an schimbările climatice vor fi din ce în ce mai drastice. Ce este de făcut? Sub această egidă s-a desfăşurat, pe 14 octombrie, la Bucureşti, Forumul Internaţional al Riscurilor Catastrofale în Agricultură, ajuns la ediţia a V-a. Organizatorii evenimentului, Media Xprimm, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Banca Mondială, şi-au propus să găsească soluţii pentru gestionarea fenomenelor catastrofale din agricultura românească. Pentru prima dată, la un astfel de eveniment, oficialii statului român, cei ai Băncii Mondiale şi producătorii agricoli au spus lucrurilor pe nume şi au dezvăluit, fără ocolişuri, starea reală a agriculturii româneşti şi impasul uriaş în care ne aflăm în acest sector important al economiei. Cei aproape 200 de participanţi, fermieri, directori ai Direcţiilor Agricole din ţară, cercetători în agricultură, academicieni, profesori şi lectori străini specializaţi pe agricultura ţărilor din estul Europei, firme de asigurare din agricultură, reasigurători din străinătate, staff-ul pentru România al Băncii Mondiale, parlamentari şi membri ai Ministerului Agriculturii, au pus cap la cap datele din agricultura românească şi au propus soluţii de gestionare a crizelor.

Seceta şi inundaţiile, marile încercări Intensificarea crizelor din agricultură, pricinuite de schimbările climatice tot mai frecvente în România (în principal, seceta execesivă, inundaţii pe arii extinse, vijelii puternice), reprezin