Nu se poate să rataţi, la Paris, Muzeul Rodin. Pentru a-l vizita, nu e neapărat necesară cultivarea istoriei moderne a sculpturii franceze şi nici competenţa criticii de artă; este îndeajuns să fiţi receptivi la locurile frumoase, în fibra cărora pulsează istoria. Un asemenea tărîm este fosta Casă Biron din Saint-Germain, aflată pe Rue de Varenne, în apropierea Domului Invalizilor. Un edificiu solitar precum un donjon, aflat pe întinderea de trei hectare a unui parc. Construit pe la 1730 de către arhitectul Jean Aubert, palatul era, pe dinăuntru mai ales, o bijuterie a stilului rocaille. Chiar dacă azi apare spoliat, el trecea, în epoca inaugurală, drept sediu al fastului şi al rafinamentului. În 1753, la moartea obscurului comanditar, proprietatea a trecut în mîinile mareşalului Louis Antoine de Gontaut-Biron, sub numele căruia clădirea începe, de fapt, să fie cunoscută. Biron remodelează complet parcul, transformîndu-l – după cum ne informează ghidurile epocii – într-una dintre cele mai frumoase grădini pariziene. Un oaspete celebru, ajuns aici incognito în 1782, a fost chiar viitorul ţar Paul I. După străbaterea unei epoci de declin, în anii nesiguri ai schimbării regimului, edificiul şi-a regăsit demnitatea iniţială, devenind sediu al legaţiei pontificale, iar apoi al Ambasadei Rusiei. Mai tîrziu, în 1820, Societatea „Sacré-Coeur de Jésus“, destinată educării domnişoarelor din înalta societate, a revendicat locul, instituind aici o disciplină austeră. Pentru a se face adecvată noii funcţiuni, clădirea şi-a sacrificat podoabele interioare superflue (lambriuri, oglinzi, detalii de feronerie sau pictură). După o altă jumătate de veac, în 1876, a fost construită capela, transformată azi în anticameră a întregului ansamblu, servind drept sală pentru expoziţii temporare. La începutul secolului trecut, în urma divorţului dintre Biserică şi Stat, palatul de odini