Într-o îndelungată şi rodnică activitate desfăşurată în cadrul Muzeului Literaturii Române, Constandina Brezu-Stoian şi-a dobândit un binemeritat prestigiu prin realizarea multor lucrări de incontestabilă valoare istorico-literară, printre acestea situându-se, la loc de frunte, şi cercetările sale consacrate vieţii şi operei lui Panait Istrati. Edificatoare, în acest sens, este şi noua sa carte, intitulată Panait Istrati. Radiografia unui manuscris, apărută la Editura Muzeului Literaturii Române. La prima vedere, titlul poate părea deconcertant, indicând analiza unui singur manuscris. în realitate, amplul studiu elaborat de Constandina Brezu-Stoian are ca obiectiv cel dintâi manuscris, de 406 pagini, izvorât din pana lui Panait Istrati, la Hautil par Triel, în vara anului 1922 şi trimis lui Romain Rolland, la Villeneuve, la 4 septembrie din acel an. Este manuscrisul care a marcat începutul creaţiei literare a lui Panait Istrati, cu reverberaţii, metamorfozări şi perfecţionări în scrierile sale ulterioare. Din păcate, acest important manuscris, care a primit aprecierea iniţială a lui Romain Rolland, nu s-a păstrat şi nu s-a publicat niciodată în integralitatea sa. Manuscrisul cuprindea primele scrieri ale lui Panait Istrati, în limba franceză, Oncle Anghel, Sotir, Kir Nicolas şi Mihail. Din fericire, precizează Constandina Brezu-Stoian, câteva fragmente din acest manuscris au fost descoperite mult mai târziu. Mai întâi, povestirea Oncle Anghel a fost achiziţionată, prin licitaţie, de Bibliotheque Nationale din Paris, la 12 iunie 1984, unde a fost cercetată de autoarea studiului. Un fascicul de 34 de file, cuprinzând, disparate, şi o serie de fragmente din Mihail, Sotir, O noapte în bălţi şi Kir Nicola, a rămas ascuns şi necercetat într-un Caiet cu note, amintiri, fragmente din povestiri din arhiva Muzeului Literaturii Române, fragmentele povestirilor fiind identificat