Aflata la intersectia dintre arta, stiinta si tehnologie, noua disciplina denumita "NanoArt" se refera la crearea unor obiecte de arta minuscule, adica reprezentari de tip micropicturi sau microsculpturi, cu forme si culori fascinante si unice, rezultate din prelucrarea unor structuri moleculare si atomice naturale, cu ajutorul a diverse procedee chimice si fizice. Etapa ulterioara consta in manevrarea digitala a acestor structuri infinitezimale (vizibile numai cu ajutorul microscoapelor electronice de mare performanta - un nanometru este a miliarda parte dintr-un metru) si in trecerea lor pe panza sau pe o hartie de o subtirime extraordinara, cu ajutorul unor cerneluri speciale, pentru a rezista o lunga perioada de timp. Aceasta noua forma de arta fusion este privita in lume ca o reflectare a revolutiei tehnologice actuale, unele voci sustinand ca nanoarta va reprezenta pentru secolul XXI ceea ce a reprezentat fotografia pentru secolul XX - facand posibila, dupa decenii in care materia a fost masurata si manipulata la scara moleculara, descoperirea unor noi structuri si fenomene - si ca pictorii isi vor parasi probabil, la un moment dat, penelul in favoarea microscopului. Una dintre laturile spectaculoase si creative ale acestui procedeu este stabilirea de catre fiecare artist a culorilor pe care le vor capata creatiile respective, intrucat microstructurile cu care lucreaza sunt strict limitate la alb-negru.
Unul dintre reprezentantii si sustinatorii nanoartei este cercetatorul si artistul de origine romana Cris Orfescu, stabilit la Los Angeles, care a fost invitat recent sa-si expuna lucrarile la Asturias, in Spania, cu prilejul ceremoniei de acordare a prestigioaselor Premii Prince of Asturias, care se decerneaza anual in domeniile stiintific, tehnic, cultural, social si umanitar. Anul acesta, ceremonia (care are loc la Oviedo, capitala Asturiei, in prez
