In anii '50, America urmarea cu sufletul la gura un fascinant concurs televizat, in care un tanar sclipitor si frumos castiga editie dupa editie prin cunostintele sale generale. Era una dintre primele emisiuni de acest fel, inmultite apoi ca ciupercile in toata lumea si ajunse si la noi dupa 1990. Visul american prindea contur din nou prin profesorul universitar Charles Van Doren, care baga in buzunar cu fiecare raspuns corect sume uriase pentru acea vreme, ajungand in seara zilei de 11 februarie 1957 la suma de 138.000 de dolari.

La doar 30 de ani, Charles Van Doren castigase inimile americanilor prin cultura sa uriasa si printr-o nemaipomenita charisma. Concurentul provenea dintr-o familie de rafinati intelectuali americani - tatal sau era poetul Mark Van Doren, castigator al Premiului Pulitzer, mama sa, Dorothy Van Doren, era scriitoare, iar unchiul sau, Carl Van Doren, un eminent istoric, care scrisese o biografie a lui Benjamin Franklin. El insusi era un stralucit universitar, cu o biografie fabuloasa: absolvent al St. John's College din Maryland, studiase astrofizica la Universitatea din Columbia, apoi matematica, pentru ca in final sa isi dea doctoratul in limba engleza cu o specializare la Sorbona si sa revina la Columbia University ca profesor, platit insa cu o leafa de nimic. Dupa ce un prieten de-al sau participa la un concurs televizat gen Cine stie castiga, ii propune sa concureze si el. Producatorii emisiunii Douazeci si unu tocmai erau in cautare de concurent, le trebuia un tanar destept care sa le relanseze concursul si au vazut in Van Doren, acest sarmant universitar, mai mult decat le trebuia pentru a-si populariza emisiunea. Era iarna lui 1957, iar la acea data vedeta spectacolului era un ins cam sters si neingrijit, cu ochelari si fara charisma. Evident, nu el trebuia sa fie marele castigator. Cand a intrat Van Doren in concurs, t