Ne-am obisnuit deja cu politica de campanie electorala, cu faptul ca in preajma alegerilor nationale actiunile politicienilor au ca singur tel obtinerea cat mai multor voturi. E un lucru natural, ceva ce se intampla in orice tara democrata, fie si in forme foarte diferite. Dar in Romania acest fenomen este insotit de un altul, la fel de evident, si care pare din aceasta pricina la fel de simplu de inteles, scrie Doc, pe blogul lui.
Ma refer la faptul ca aceste "actiuni electorale" sunt foarte dezechilibrate. Natural ar fi ca ele sa vizeze toate categoriile de votanti. In realitate, unele categorii sunt mai vizate, iar altele sunt relativ ignorate. Nota bene, ma refer la masuri mai degraba decat la declaratii.
Vorba e ieftina, in cuvinte politicienii iubesc toti alegatorii. In schimb lucrurile concrete – proiecte, legi, ordonante si hotarari – nu sunt nici pe departe distribuite la fel de egal. De exemplu, de departe cea mai vizata categorie este cea a pensionarilor. S-au publicat liste cu "legi electorale", puteti numara cate din ele ii vizeaza direct sau indirect. "Partidele se bat pe votul pensionarilor", constata periodic presa, ca si cum ar fi de la sine inteles ca, daca e sa se bata pe votul cuiva, pensionarii sunt prima, daca nu singura tinta.
Si, ca sa completeze dilema, vorbim de toate partidele. De ce? Sensibilitatea politicienilor nostri la problemele varstei a treia? Ok, lasam gluma; dar intrebarea ramane. Sunt mai bune voturile pensionarilor decat ale altora? Cu siguranta ca nu.
Se spune, uneori cu un ton dispretuitor, ca votul pensionarilor e usor de cumparat. Nu sunt de acord cu o buna parte din asta, incepand cu tonul, dar afirmatia contine un adevar simplu si esential. Da, votul acela se "cumpara", dar nu din alt motiv decat ca e "vandut". Politicienii sunt atenti la pensionari pentru ca doresc votul lor.
