De Ziua Alimentaţiei românii s-au fălit cu produse tradiţionale pentru export. Producătorii se luptă să aducă bunătăţile autohtone pe mesele românilor, dar şi pe cele ale europenilor. Borş cu cimbrişor din zona Brăila, cârnăciori din Vrancea, magiun de prune de Argeş, telemea de oaie de Sălaj, acestea sunt produsele româneşti pe care europenii le vor putea savura cât de curând chiar la ei acasă.

Mai mulţi producători români sunt pe cale să înregistreze aceste denumiri în spaţiul european şi să înceapă să le vândă în afara graniţelor, a spus ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, ieri, la o expoziţie de produse tradiţionale româneşti desfăşurată cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei.

“Îi îndemn pe români să consume produse tradiţionale româneşti şi ecologice, este o alimentaţie sănătoasă pe care nu o apreciem suficient. Dacă producătorii români nu-şi găsesc clienţi în primul rând pe piaţa autohtonă, le va fi mult mai greu să se dezvolte suficient de mult pentru a ieşi în Europa cu aceste produse”, a adăugat Cioloş.

Asocierea e soluţia

Pentru a-şi putea exporta magiunul şi pălinca în Europa, producătorii români trebuie să se asocieze. “Nu pot exporta volume reduse şi singura lor soluţie este să se unească”, a mai spus Cioloş. Până acum însă niciun producător nu a acceptat să se înregistreze în comun cu un altul.

Producătorul unor specialităţi poate cere Oficiului pentru Produse Tradiţionale şi Ecologice cu sediul în Braşov ca produsele sale să primească avizul de “produse tradiţionale”, iar după o serie de controale de la inspectorii sanitar-veterinari pot depune cererea pentru a-şi înregistra bunătăţile la nivel european. “Doi ani durează acest proces şi nu costă nimic”, explică Lidia Romanescu, directorul Oficiului.

Fericiţi că vând în Capitală

1.800 de fermieri şi